Înființarea unui muzeu românesc la Brașov a fost o dorință mai veche a românilor. În lipsa unui spaţiu adecvat pentru un muzeu, ASTRA Braşov s-a limitat multă vreme doar la colectarea unor obiecte reprezentative pentru cultura românească din Ţara Bârsei. Primele piese din colecția muzeului au fost piese cu caracter etnografic, câteva tablouri de Mișu Popp, fotografii, dar şi stampe și tablouri achiziționate de ASTRA de la anticariatul Ardealul din Cluj.

            Colecția iniţială a muzeului nu a avut un caracter unitar, și nu a fost realizată după un criteriu științific, depinzând foarte mult de donațiile localnicilor (Ilie Savu, Teodor Spudercă, Maria Popescu-Bogdan, Aurel A. Mureșianu, Constantin Albuleț din Satulung). În afara acțiunii de colectare a unor piese pentru muzeu, ASTRA a organizat expoziţii de carte, dar şi expoziții de artă, printre expozanți  numărându-se Valeriu Maximilian, Olga Braniște şi graficianul Marin Iordache (animator al unui prim teatru de păpuși brașovean, care a funcționat pentru scurt timp sub egida ASTREI).

           Acțiunile hotărâtoare, care au favorizat deschiderea Muzeului ASTRA Braşov au fost: spiritul vizionar al preşedintelui ASTRA Braşov, dr. Nicolae Căliman, obţinerea unui spaţiu adecvat (Casa Baiulescu), donaţia substanţială a colecţionarului Dumitru Z. Furnică, precum profesionalismul și tenacitatea secretarului ASTREI, Ion Colan.

        Intelectual dedicat, implicat în viața culturală a orașului, Dr. Nicolae Căliman a fost primul medic brașovean care a înființat un laborator de analize medicale, fiind și șeful laboratorului de igienă al orașului.  

          Absolventă a Facultății de Filologie Romanică din Cluj, a fost, timp de peste un sfert de veac, profesoară la Liceul Industrial și la Liceul Principesa Elena din Brașov, dar și o publicistă activă în presa vremii și o colaboratoare constantă a prof. Ion Colan, în elaborarea proiectului rimului muzeu românesc din Brașov.

            Clădirea Casei Baiulescu a fost construită în 1888, pe locul în care se aflase Bastionul Curelarilor. Negustorul Diamandi Manole, preşedinte al Gremiului de Comerţ Levantin şi al Camerei de Comerţ,  a dăruit terenul, ca zestre, fiicei lui, căsătorită cu medicul Gheorghe Baiulescu (primul primar român al oraşului în timpul Primului Război Mondial şi primul prefect român după Unirea din 1918). Acesta a construit cădirea actuală, pe care, mai târziu, a vândut-o autorităţilor austro-ungare, care au folosit-o ca reşedinţă a prefectului.

            După 1918, în clădire au funcţionat mai multe instituţii, printre care Camera de Agricultură, Biblioteca și Muzeul ASTRA. Colonelul Tocineanu, prefectul militar al Braşovului, a atribuit ASTREI întreaga clădire, care, înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial se numea „Palatul ASTREI”.

           Colonelul Tocineanu, prefect militar al Braşovului, erou militar căzut pe front în al Doilea Război Mondial. Dr. Nicolae Căliman, preşedintele Despărțământului ASTRA Brașov între 1929-1947 și prof. Valeria Căliman, foto colecția dr. Sânziana Migia

         Expoziția oferă prilejul evocării unor marcante personalități care, cu pasiune și generozitate, și-au pus viața și întreaga activitate în slujba comunității brașovene; este vorba de colecționarul Dumitru Z. Furnică și publicistul Ion Colan.

        Parteneri: Muzeul Județean de Istorie, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor, Muzeul Prima Școală Românească, Biblioteca Județeană George Barițiu, Arhivele Naționale Brașov.