Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să vizitați expoziția „Icoana pe sticlă – expresie a artei țărănești”, deschisă la sediul din B-dul Eroilor, nr. 21A, în perioada decembrie 2024 – februarie 2025.
Expoziția cuprinde icoane pictate pe dosul sticlei, din colecția Muzeului de Etnografie Brașov, realizate pe parcursul veacului al XIX-lea și în primul sfert al celui următor în centrul de iconari din Șcheii Brașovului. Tematica este diversă, cuprinzând aproape toate subiectele iconografice cu largă circulație, de la scene cristologice sau din viața Maicii Domnului până la bogata galerie a sfinților protectori.
Icoanele pictate pe dosul sticlei erau așezate în casele țăranilor ,,cu frică de Dumnezeu”, pe pereții din odaia ,,cea bună”. Suprafața ondulată a glajei crea pe chipurile sfinților o licărire cristalină neobișnuită. Aceste obiecte sacre, în fața cărora părinții și copiii îngenuncheau pentru rugăciune, au fost reprezentările gândirii și imaginației zugravilor-iconari care au transpus în arta lor credințele și superstițiile satului românesc și concepțiile acestuia asupra ,,lumii nevăzutului”. Din credința nemărginită în universul celest și din dorința de a-l avea cât mai aproape, în urmă cu două veacuri, în Șcheii Brașovului s-a dezvoltat unul dintre cele mai importante centre de icoane pictate pe sticlă din Transilvania.
Expoziția „Jocul și Dansul Tradițional din Sud-Estul Transilvaniei” face parte din proiectul „Trad` Europe”, dedicat valorificării și promovării patrimoniului imaterial reprezentat de muzica și dansurile din două zone etnografice, Sud-Estul Transilvaniei și Sud-Estul Franței. Proiectul „Trad` Europe” se desfășoară în perioada 2023-2025 și include numeroase acțiuni culturale și activități de cooperare, fiind realizate astfel festivaluri, evenimente, arhive digitale dedicate muzicii tradiționale
reprezentative pentru ambele culturi, întâlniri între artiști francezi și români pentru documentarea și crearea unui repertoriu comun, precum și dezvoltarea unor instrumente inovatoare de învățare a dansurilor tradiționale. Printre activitățile desfăsurate în acest proiect amintim schimbul de bune practici între artiști din România și din Franța prin care muzica și dansurile tradiționale din sud-estul Transilvaniei au fost promovate în context european. Deasemenea, s-a realizat, o aplicație inedită, destinată învățării dansurilor tradiționale din sud-estul Transilvaniei prin noile tehnologii de proiecție și realitate augmentată. Totodată, a fost realizată o arhivă digitală a patrimoniului cultural imaterial brașovean, care urmează a fi subiect de cercetare pentru artiști și instituții culturale din Franța, prilej pentru artiștii străini să descopere dansurile tradiționale din această zonă, să le studieze și să identifice elemente comune și elemente de individualitate.
În cadrul expoziției veți descoperi informații interesante despre bogatul repertoriu coregrafic cunoscut în arealul multietnic al județului Brașov și veți putea admira costumele tradiționale purtate cu ocazia sărbătorilor, atunci când comunitățile se reuneau pentru a celebra prin jocuri și dansuri specifice, precum: Sârba, Învârtita, Brâul, Hodoroaga, Fecioreasca fetelor din Crihalma, Borița, Polca, dansul Brașoveanca, Hora Junilor, ș.a.
Muzeul de Etnografie Brașov a deschis pe data de 14 august 2024 expoziția „Burgul transilvănean” a pictorului brașovean Ovidiu Cărpușor. Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului, nr 15.
Ovidiu Cărpușor s-a născut la 3 septembrie 1976 în Roman, județul Neamț și a absolvit Universitatea Națională de Arte din București, profilul Arte Plastice si Decorative, fiind totodată doctor în Arte Plastice și Decorative și expert restaurator pictură. Lucrările sale se regăsesc în colecții muzeale din București și Brașov, dar și în colecții particulare din întreaga lume.
În ultimii 20 de ani a participat la peste 400 de expoziții în țară și străinătate devenind foarte apreciat pe plan internațional și național pentru rafinamentul vizual oferit de lucrările sale. Totodată, Ovidiu Cărpușor a organizat numeroase evenimente naționale și internaționale în privat dar și la Ambasadele și Institutele Culturale Române din lume, promovând astfel numeroși artiști plastici, valorile tradiționale autohtone și imaginea României în afara granițelor țării.
Expoziția „Roadele șezătorilor. Ia și cămașa de sărbătoare” a fost deschisă la sediul Muzeului de Etnografie, Bd. Eroilor nr. 21 A. În cadrul expoziției veți putea admira ii și cămăși de sărbătoare, lucrate manual, după modele ale vechilor cămăși ale bunicilor dar și din albume de cusături, în cadrul șezătorilor organizate la nivel local, atât în mediul rural, cât și urban.
Expoziția „Roadele șezătorilor. Ia și cămașa de sărbătoare” este rezultatul colaborării Muzeului de Etnografie Brașov cu grupul Șezătoare din Șcheii Brașovului, dar și cu creatori, colecționari și membri ai altor șezători, printre care amintim: Șezătoare de acasă Codlea, Șezători din Țara Făgărașului, Șezătoare Constanța, Șezătoare Sfântu Gheorghe.
Tot în cadrul expoziției sunt expuse și cămăși naționale ale românilor din Șcheii Brașovului bine-cunoscute și admirate și în zilele noastre în cadrul paradei Junilor în Ziua de Călări, din Duminica Tomii.
Vă invităm să descoperiți frumusețea iilor și cămășilor de sărbătoare, lucrate acasă sau în șezători, care ne vorbesc despre unitate și diversitate, despre îngemănarea dintre funcționalitate și creativitate.
Expoziția „Firul de aur al tradiției” este organizată în Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului în colaborare cu domnul Marius Matei a cărui colecție de costume bănățene este binecunoscută în toată România. O colaborare excelenta a instituției cu un colecționar de patrimoniu textil. În cadrul expoziției sunt etalate ii și cămăși de sărbătoare din Banatul de câmpie, elemente de port tradițional, accesorii și podoabe, ansambluri vestimentare cu ii naționale. Fotografii etnografice, texte cu informație bine documentată, bunuri de patrimoniu de o valoare inestimabilă pot fi admirate timp de o lună în Muzeul Civilizației Urbane al Brașovului.
Marti, 7 mai 2024, la Muzeul de Etnografie Brașov, a fost deschisă expoziția temporară „Obiceiuri brașovene mai puțin cunoscute: Mersul cu strochitu` și Parastasul Junilor”.
O nouă expoziție a fost deschisă joi, 28 martie, la Muzeul de Etnografie „Tradiții de Paști la ceangăii din Zona Săcele”. Expoziția are menirea de a aduce în prim plan o importantă comunitate locală și pune accent pe tradițiile de Paști ale ceangăilor. Vă invităm să aflați informații prețioase despre obiceiul stropitului în a doua zi de Paști, despre tainele incondeierii ouălor, facând totodată cunoștință cu unul dintre meșterii care încă mai practică arta încondeierii ouălor. Veți avea, de asemenea ocazia să explorați spațiul privat al ceangăilor, aruncând o privire în interiorul „casei curate”, odaia principală a unei case de ceangăi, împodobită cu mobilier pictat și țesături alese.
Amenajarea expozițională pune accent și pe costumul tradițional al ceangăilor, costum ce a preluat elemente urbane, dar a reușit să se impună în timp ca marcă identitară.
Muzeul de Etnografie Brașov a deschis marți, 19 martie 2024 expoziția Comerțul oriental în Transilvania – Negustorii „greci” din Brașov la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, din Piața Sfatului, nr. 15.
Expoziția se dorește a fi o poveste în imagini despre negustorii „greci” care secole de-a rândul au aprovizionat Transilvania cu mărfuri orientale, totodată, vă va oferi posibilitatea să admirați costume tradiționale grecești.
Însemnătatea acordată de principii Transilvaniei veniturilor încasate de fisc în urma comerţului de tranzit desfăşurat de negustorii sud-dunăreni, de asemenea, interesul aceleiași puteri în a limita monopolul exercitat de breslele locale au condus la crearea unui cadru favorabil desfășurării activității respectivilor comercianți. Mai mult, prin importantele legături pe care aceștia le aveau în întregul Orient și sud-estul Europei, ei au devenit deosebit de utili în organizarea comerţului extern al principatului. Sunt motivele care au făcut ca Transilvania să fie din ce în ce mai des frecventată de negustorii „greci”, fapt care a condus, în cele din urmă, la organizarea lor în Companiile de comerţ de la Sibiu și Brașov.
Muzeul de Etnografie Brașov, în colaborare cu Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, a deschis vineri, 12 ianuarie expoziția „Broderii și accesorii în costum și textile”, la Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” aflat pe Str. Mihai Viteazul , Nr.1, Făgăraș.
Expoziția „Broderii și accesorii în costum și textile” se dorește a fi o incursiune în lumea costumelor tradiționale de ceremonial și a textilelor decorative. Vestimentația, dincolo de rolul ei funcțional, îndeplinea și anumite funcții ritualice, stabilind totodată apartenența la o anumită etnie, categorie socială sau statut. Observând ornamentica bogată a acestora putem urmări, coborând pe firul timpului, modificările și influențele urbane care au marcat costumul tradițional. Amenajarea expozițională aduce în prim plan și accesoriile și podoabele specifice costumului de mireasă din zona Rupea, Viscri, Apața.
Totodată, expoziția prezintă diversitatea textilelor de interior, ca reflexie a mentalității asupra habitatului, în funcție de epocă, de personalitatea fiecărei familii sau de zonă.
Muzeul de Etnografie Brașov vă invită duminică, 10 decembrie 2023, orele 16:00, la vernisajul expoziției temporare „Lumea mărgelelor”, care va avea loc la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului nr. 15.
Expoziția este realizată în parteneriat cu membre ale grupului „Lumea Mărgelelor – Beaders World” și prezintă 80 de lucrări complexe, realizate din mărgele Miyuki și pietre semiprețioase, create și executate de 19 artiste “mărgelane” pasionate, din toată România, dar și din Italia sau Anglia. Tematica pieselor este bogată, astfel regăsim în expoziție compoziții originale, coliere de inspirație etnică și istorică – culturile Vădastra și Cucuteni, dar și replici fidele ale unor accesorii “flapper” din anii ’20, aflate în colecții particulare din străinătate.
Tehnicile utilizate sunt diverse: broderie și țesut cu mărgele, beading, square stitch, peyote, soutache etc. În spatele acestor lucrări se ascund ani de experiență și multe ore de lucru.
În cadrul expoziției se pot admira lucrările artiștilor: Renate Agape (Italia), Roxana Băcilă (Sibiu), Maria Caia (Rozavlea, Maramureș), Constantin Rodica (București), Maria Drăgan (Ploiești), Luisa Georgescu (Constanța), Marcelia Gherheș (Sibiu), Florentina Hangu (București), Camelia Gurgu (Anglia), Mariana Imbrea (Focșani), Epșen Memet (Constanța), Nelly Maftei (Constanța), Maria Mitroi (Vulcan), Mihaela Pănoiu (București), Cristina Pătrățanu (Italia), Lili Popa – (București), Aranka Szabo (Crizbav) Alina Tănasă (București), Floarea Truța – (Bilbor, Mureș).
Vă așteptăm cu drag să descoperiți aceste impresionante accesorii la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului până la sfârșitul lunii februarie, de miercuri până duminică în intervalul orar 9:00 – 17:00.
Muzeul de Etnografie Brașov deschide astăzi, 10 noiembrie 2023, ora 17.00, la sediul din Bd. Eroilor nr. 21A, o nouă expoziție temporară, intitulată „Ia și cămașa de sărbătoare din zona Rupea”.
Expoziția oferă cadrul în care pot fi admirate cămăși femeiești și bărbătești din patrimoniul muzeului, reprezentative pentru arealul multietnic al zonei Rupea. Vor putea fi admirate cămăși din localități precum Mateiaș, Paloș, Viscri, Racoș, Drăușeni sau Ungra.
Dintre riturile de trecere din ciclul vieții, în zona Rupea se evidențiază „nunta cu călărași”, un ansamblu de acte ritualice, deosebit de complexe prin semnificațiile lor, care antrenează întreaga comunitate. Fiecare dintre actanții principali poartă piese vestimentare cu evidente delimitări de statut.
În acest sens, în cadrul expoziției este reconstituită o scenă de nuntă din localitatea Fântâna, un cadru sugestiv unde sunt prezentate costume ritualice, respectiv mireasa cu „borte” și „păuni” care poartă două cămăși, una de fată cu „fodori” (volan) și una de femeie, mirele cu „vâstră”, cămașă cu „bențe” (manșete) și pieptar brodat, precum și nănașa, care poartă ia de nevastă cu „pui peste umere” și „pumnași întorși”, iar pe cap „vălitoarea cu ace” și înfășurată cu „brobodelnic”.
Vă așteptăm!
Muzeul de Etnografie Brașov vernisează în data de 8 noiembrie 2023, orele 18,00 la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului (Piața Sfatului, nr. 15) Expoziția „Centenarul Junilor Dorobanți”, eveniment care face parte din Proiectul „Moștenirea culturală brașoveană”, finanțator principal Primăria Municipiului Brașov, cofinanțator Consiliul Județean Brașov.
Expoziția „Centenarul Junilor Dorobanți” este prilejuită de sărbătorirea celor 100 de ani de la înființarea Societății Junilor Dorobanți și aduce în fața publicului patrimoniul intangibil brașovean reflectat prin unicitatea și bogăția costumelor, tradițiilor și obiceiurilor comunității românești din Scheii Brașovului. Astfel, expoziția întrunește obiecte de patrimoniu din colecțiile Muzeului de Etnografie Brașov și colecții particulare și fotografii ale Junilor Dorobanți îmbrăcați în hainele lor tradiționale.
Expoziția „Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite”, la Muzeul de Etnografie Brașov
În data de 26 septembrie 2023, a fost deschisă la Muzeul de Etnografie Brașov Bd. Eroilor nr. 21A, expoziția „Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite”.
Proiectul expozițional întrunește obiecte de patrimoniu din 12 muzee și colecții din țară, respectiv Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Etnografic al Moldovei Iași, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș din Baia Mare, Muzeul Maramureșan din Sighetul Marmației, Muzeul Brăilei ”Carol I”, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Colecția Etnografică „Marius Matei”, Muzeul de Etnografie Brașov.
Expoziția cuprinde elemente de costum și obiecte de podoabă provenind din diverse zone etnografice, care poartă cu ele amprenta locurilor și poveștile unor oameni remarcabili.
Expoziția este însoțită de un ziar, oferit tuturor vizitatorilor, și intitulat sugestiv, „Z.Meu” Ziarul de muzeu, care oferă cititorului povestea din spatele obiectelor expuse.
La vernisaj au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor partenere, Domnul Dr. Virgil Nițulescu – Manager și Silviu Ilea – muzeograf în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, Domnul Dr. Costin Croitoru, Managerul Muzeului Brăilei ”Carol I”, Dana Câmpean – muzeograf și expert în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Daniela Șendroiu – muzeograf în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, precum și reprezentanți ai instituțiilor culturale din Brașov și membre ale Șezătorii din Șcheii Brașovului.
O expoziție unicat se deschide miercuri, 14 iunie, orele 18.00 la Muzeul Civilizației Urbane!
Expoziția intitulată: „Conservând patrimoniul celorlalți” este dedicată prezentării unor obiecte de colecție, conservate printr-o tehnică inovatoare, non-invazivă!
Ce se poate admira?
Vor fi prezentate publicului costume tradiționale, piese de mobilier, carte veche, vederi, hărți și documente din colecții private și publice, tratate curativ în mediu anoxic.
Expoziția este deschisă în lunile iunie-iulie 2023 la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului și face parte din proiectul „Pro patrimonio. Conservând și salvând patrimoniul celorlalți”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Tratamentul în mediu anoxic al obiectelor de patrimoniu reprezintă o tehnologie de ultimă oră, inovatoare, non invazivă, ecologică și fără pericole sau urmări pentru personalul din compartimentul de conservare și restaurare. Instalațiile de conservare curativă în mediu anoxic sunt folosite cu succes de muzee și biblioteci de mare prestigiu ca Luvru, Muzeul din Cairo și Biblioteca Apostolica Vaticana și în premieră la Brașov, în Muzeul de Etnografie.
În acest an Muzeul de Etnografic Brașov în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Bran, Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România, Muzeul Primei Școli Românești și Asociația ERMIS Brașov a implementat un proiect de schimb de bune practici între specialiștii din muzee și deținătorii de patrimoniu din mediu public și privat. Proiectul a avut ca principal obiectiv prezentarea unei tehnologii inovatoare din domeniul conservării curative și preventive a bunurilor de patrimoniu din colecții muzeale și din colecții private, prin organizarea de workshop-uri și ateliere interactive.
Expoziția se adresează publicului larg, dar și colecționarilor, deținătorilor de obiecte de patrimoniu, membrelor din șezători, care dețin cunoștințe în conservarea obiectelor cu caracter etnografic, dar sunt interesate să afle cum se poate păstra un obiect de colecție în condiții optime, pentru o perioadă cât mai lungă.
Proiectul a creat o punte de legătură între instituțiile muzeale, pe de o parte, și mediul privat reprezentat de organizații nonguvernamentale, șezători, colecționari, pe de altă parte.
În perioada martie – mai 2023, Muzeul de Etnografie Brașov vă invită la sediul din Bd. Eroilor nr. 21 A, pentru a vizita expoziția Lăzile de zestre ale bunicilor.
Lada, din punct de vedere funcţional, este văzută în zilele noastre ca o rămăşiţă a trecutului, iar în istoria orală se mai vorbeşte astăzi doar de lada de zestre a bunicii.
Expoziția își propune să aducă în atenția publicului un segment specific zonei transilvănene, și anume pictura pe mobilier, un meșteșug a cărui perioadă de înflorire a fost în sec. XVIII -XIX.
Prin expunerea unor piese reprezentative aflate în patrimoniul muzeului, datând din a doua jum. a sec. al XIX-lea – înc. sec. XX, încercăm să recreăm o pagină din istoria meşteşugului, aratând cum, folosind unelte simple, îndemânare şi creativitate, s-au realizat obiecte de mare calitate artistică.
Lăzile de zestre, fie ele „lăzi de Brașov”, fie lăzi realizate de tâmplarii sași din zona Rupea sau de ceangăii din zona Săcele, ne vorbesc despre oameni, depre comunitate, despre meșteșug, despre gusturi, ne înfățișează caracteristicile ornamenticii specifice fiecărei etnii sau zone dar și influențele sau adaptările, ne dezvăluie lumea în care au apărut și pe care au marcat-o.
Artişti plastici şi creatori contemporani şi-au îndreptat atenţia către creaţia tradiţională, care a constituit o importantă sursă de inspiraţie. În cadrul expoziției puteți admira și o ladă de zestre realizată de către meșter popular Manuela Ivan, după o piesă din colecția muzeului, un exemplu de continuitate și transmitere a vechilor tehnici și motive din ornamentica tradițională.
la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea
Muzeul de Etnografie Brașov a deschis sâmbătă, 11 februarie 2023, ora 14.00, la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, expoziția „Tradiții și costume din Dăișoara”.
Expoziția a prezentat „Mersul pe scoverzi”, o secvență ritualică premergătoare nunții, care avea loc la casa mirelui. Cu această ocazie, tineretul și viitorii miri mergeau la joc, fiind împreună pentru ultima dată în postura de fecior și fată. După joc, fata (împreună cu două-trei verișoare, uneori și cu o soră mai mare căsătorită) mergea la casa feciorului. Aici erau așteptate de către familia mirelui cu mâncare gătită, iar la final se serveau gogoși, care în zonă se numesc scoverzi.
În completarea acestei secvențe, expoziția a adus în atenția publicului și varietatea costumelor de sărbătoare din localitatea Dăișoara, din colecția particulară a lui Florin Bucuțea. Expoziția temporară „Tradiții și costume din Dăișoara” de la Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii aprilie 2023.
la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea
Muzeul de Etnografie Brașov a deschis vineri, 23 decembrie 2022, ora 14.00, la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, expoziția Turca din Cuciulata. Obicei al cetei de feciori la Crăciun.
Expoziția a prezentat un obicei specific sărbătorilor Crăciunului din lumea satului tradițional și anume, colindatul cetei de feciori. În localitatea Cuciulata din Țara Oltului, ceata de feciori poartă denumirea de „Turcă”. Aceasta colindă în Ajunul Crăciunului pentru sporul casei și gospodăriei, organizează jocurile și petrecerile tineretului în cursul sărbătorilor de iarnă. Scenariul arhaic al colindatului include în Cuciulata și prezența măștii animaliere denumită local „Turcă”.
Alături de prezentarea acestui obicei, expoziția a adus în atenția publicului și elemente din recuzita ritualică a cetelor de feciori din alte localități din Țara Oltului și zona Rupea, cum ar fi: steagul cetei din Crihalma, bățul împodobit cu ciucuri, purtat la colindat de feciori în Sâmbăta de Sus, „vâstre” pentru căciuli.
Invitați speciali în cadrul evenimentului au fost membrii comunității din Cuciulata, alături de feciorii din „Turcă”, care au adus cu ei colindele specifice satului și jocul „Turcii”.
Cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor” 2023, Muzeul de Etnografie Brașov a vernisat la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, expoziția temporară Costumul săsesc din Zona Rupea și Țara Bârsei.
Această expoziție prezintă elemente de costum săsesc din cele două zone etnografice, care au păstrat de-a lungul timpului permanenta legătură între calendarul religios (perioada de Dulce/de Post), anotimpurile (vară/iarnă) cât și etapa de vârstă și statutul purtătorilor (căsătorit/necăsătorit).
Costumul de sărbătoare este definit în general prin purtarea unor elemente specifice, precum „Borten-ul”, căița, panglicile brodate policrom dar și cele cu decor Jacquard, voalurile albe cu broderie, acele de podoabă, „Heftelul”(paftaua) și „Gürtelul” (cordonul metalic).
Colonizați în Transilvania, sașii au păstrat habitatul rural specific care îi distinge de ceilalți locuitori, dovedind tendințe conservatoare în special la nivelul arhitecturii, obiceiurilor și a costumului.
Expoziția este deschisă în perioada mai-octombrie 2023.
