Muzeul evocă lumea rurală din jurul localității Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433. Amenajarea muzeală ilustrează aspecte ce definesc specificul zonei etnografice Rupea: pescuitul, olăritul, nunta, obiceiuri ale populației săsești din zonă, interiorul casei săsești și românești, comerțul. Sunt expuse costume, țesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din această zonă. Muzeul prezintă sugestiv specificul etnografic al zonei Rupea, fiind ilustrată în special viața de altădată a românilor, sașilor și maghiarilor care au dat zonei un caracter multietnic. Caracterul de zonă multietnică se datorează convieţuirii cu românii fie în satele locuite de ei, devenind sate mixte, fie vecinătaţi cu sate românesti și maghiare compacte. Saşii și românii îndeosebi au dezvoltat o cultură tradiţională rurală proprie care conferă zonei Rupea un profil etnografic clar definit cu trăsături autentice evidente.