Search
Close this search box.
Muzeul de Etnografie
Costumul de ceremonial al miresei din Fantana, zona Rupea

Costumul complex de ceremonial al miresei din localitatea Fântâna cuprindea piese vestimentare specifice atât fetelor cât și femeilor. În ziua nunții mireasa păstrează ia de fată care se poartă pe dedesubt iar pe deasupra îmbracă ia de nevastă cu „pumnași întorși” și pieptarul brodat cu decor floral. Peste poalele iei poartă o fustă din stofă neagră numită „rochie de anglie” și două șurțuri suprapuse, țesute din lână neagră; cel de deasupra este mai bogat ornamentat cu un rând de rozete din panglică de mătase roșie și verde poziționate în trei grupaje simetrice. În talie, de cureaua cu mărgele are prinse două baticuri roșii din „păr” numite „cârpe de călărași” și un ștergar țesut cu vărgi roșii. În picioare era încălțată cu cizme.

Găteala capului este compusă din două rânduri de plăci metalice numite „borte” dispuse în zona frunții. În partea superioară acestea sunt împodobite cu „creața” iar în cea inferioară cu „zgherdanul”, două elemente specifice portului de fată. În spate, mireasa are un singur rând de „borte” de care se prind pene de păun, o panglică roșie plisată și una decorată floral care atârnă până la marginea poalelor.

Costumul de ceremonial purtat de mireasa din Apata (Brasov)

Costumul de ceremonial purtat de femeile din Apața, Țara Bârsei, păstrează configurații vestimentare identitare datorate învecinării cu zona urbană a Brașovul, dar și cu Ținutul Seciuesc aflat în partea de nord-est. Astfel, în costumul de ceremonial purtat de tânăra mireasă, la nuntă, numit „portul roșu”, este inclusă pe cap o coroană de mireasă /„párta”/. Această coroană, formată dintr-un suport rigid împodobit cu ornamente multicolore din metal (nasturi, mărțișoare, broșe), se așeza pe creștet și se lega la ceafă. Codițele de păr împletite se aduceau prin spatele urechilor, se prindeau de coroană și se legau la ceafă. Peste cozi se așezau două panglici, una roșie și una albastră sau roz, care se legau și ele la spate; peste toate acestea, în mijlocul creștetului, se prindea un conci rotund /„kónty”/ decorat cu mărgele colorate ca și coroana. La ceafă, sub conci, se legau șapte panglici /„pártaszalag”/ cu decor floral pe fond roșu care atârnau până în talie.

Mireasa purta o cămașă albă /„lobogós ing”/ cu mânecile ample, cu decor cusut pe creț la gât și la încheietura mânecii, un laibăr /„lájbi”/ țesut în casă din lânică fină roșie, pe fond negru, la gât, mărgele albe legate cu o panglică roșie. În zona poalelor mireasa poartă, pe dedesubt, o fustă din șifon alb/„rokolya”/, cu dantelă la margine, peste care îmbracă o fustă plisată mărunt din același material cu laibărul, numită „rochie roșie”/„piros rokolya”/ și un șorț plisat mărunt din bumbac, cu decor imprimat.

Costume ceangaiesti, Tara Barsei, prima jumatate secol XX

Costumul ceangăiesc purtat de femeile din zona Săcele era compus din căiță roșie, o panglică neagră, lungă, cu decor brodat care se așeza pe frunte, peste care se înfășura un voal alb din borangic, decorat la capete și prins pe creștet cu ace, îmbrăcau o cămașă albă din tul brodat cu pumnași cu fir metalic auriu și un laibăr din mătase brocată. Peste poale femeile îmbrăcau două fuste ample: una din pânză albă de bumbac cu dantelă la margine, una din mătase brocată și deasupra un șorț alb din tul brodat, iar în talie era prins cordonul metalic. Costumul era accesorizat de două perechi de panglici lungi prinse pe umărul stâng care atârnau în față și în spate și un batic de șold din mătase prins în partea stângă de cordonul metalic.

Bărbații ceangăi din zona Săcele purtau pe cap pălărie, îmbrăcau o cămașă cu guler înalt, brodat, pantaloni din dimie albă și o haină scurtă din postav/„Kurta”, decorată în față și la mâneci cu aplicații din șnur negru împletit. În picioare, purtau cizme sau ghete.

Costume mocanesti, Tara Barsei

Costum românesc al femeilor din Săcele era compus pe cap dintr-un batic din lână fină/„gimbir” legat la spate peste care era așezată marama din borangic, cămașă cu mâneci din tul alb brodat cu pumnași brodați cu fir metalic, un laibăr și o fustă/„sumnă” din mătase brocată, în talie un cordon metalic, iar în picioare, purtau ghete. În timpul iernii femeile îmbrăcau o haină impunătoare, lungă din stofă/„malotea”, care avea în față aplicații din blană de jder, căptușită cu blană de miel, iar în picioare purtau ghete.

Costum bărbătesc al mocanilor din Săcele includea o căciulă din blană, o cămașă lungă cu guler înalt brodat cu galben, în talie un chimir din piele, cioareci albi din dimie. De asemenea, îmbrăcau o haină neagră din postav/„zăbun” cu aplicații de găitan negru în partea din față și pe mâneci, căptușită cu blană de oaie, iar în picioare purtau cizme negre.

Costume sasesti de ceremonial, Tara Barsei, prima jumatate secol XX

Costumul săsesc de femeie se compunea din căiță cu raze/„Haube”, funde din catifea brodată, cămașă decorată pe mânecă cu ajur și aplicație de dantelă albă din file brodat, laibăr din catifea brodată, o fustă din stofă/„rochie” și în față șorț din tul cu decor floral tamburat, iar în talie se prindea un cordon metalic.

Costumul bărbătesc se compunea din pălărie neagră din fetru, o cămașă albă cu cravată din catifea neagră brodată, pantaloni „prici” din postav și o haină lungă din postav/„Kirchenmantel” cu manșete din catifea, încheiată în față cu cleme metalice; în picioare purtau cizme.

Costume de ceremonial din Tara Oltului, prima jumatate secol XX

Femeile din Cuciulata purtau pe cap o căiță cu „rețe” peste care se înfășurau cu un ștergar alb/„brobodelnic”, cu decor țesut la capete și brodat cu mătase crem, îmbrăcau cămașă cu mâneca năvădită în „ciurele”, terminată cu „pumnași” brodați și volan/„fodori”; peste care îmbrăcau pieptarul cu flori brodat. În zona poalelor îmbrăcau o fustă neagră/„androc” din stofă și în față, două șorțuri, dedesubt, unul din lână fină/„păr” cu decor imprimat, iar deasupra unul țesut, cu decor „ales cu mâna”; în picioare purtau cizme.

Bărbații din Cuciulata purtau pe cap căciula neagră, îmbrăcau o cămașă albă brodată la guler și manșete, peste care purtau pieptarul „înfundat” cu decor brodat, cioareci albi și cizme. Iarna îmbrăcau o haină din lână mițoasă/„bobou”.

Costum purtat de femeiele din Cuciulata era compus din căiță cu „rețe” și ștergar alb/„pomelenic”, cu decor țesut la capete și broderie cu mătase crem, cămașă cu mâneca năvădită în „ciurele”, terminată cu „pumnași” brodați și volan/„fodori”, pieptar cu flori brodate, fustă neagră/„androc” din stofă și două șorțuri, dedesubt, unul din lână fină/„păr” cu decor imprimat, iar deasupra unul țesut, cu decor „ales cu mâna” și cozme în picioare.

Costumul de sarbatoare din localitatea Mateias

În zi de sărbătoare femeile din Mateiaș poartă pe cap vălitoarea cu ace și cu „schilci” (mărgele colorate la care se atașează alte mărgele mai mici, care se mișcă la fiecare clătinare a capului), îmbracă ia cu bentiță la gât/„ciupag”/ cusută pe creț și laibărul negru. Peste poalele iei îmbracă o fustă albă din bumbac, o altă fustă amplă din stofă neagră sau bleumarin/„rochie”/ și șorțul de lână frumos gătit cu rozete din panglică verde, roșie sau albastră, iar în picioare poartă ghete din piele.

Iarna, peste vălitoare, femeile poartă pe cap cârpa de mătase de culoare albă, crem sau brun așezată în așa fel încât să se poată vedea acele și „schilcii”, înlocuiește laibărul cu pieptarul/„bunda înfundată”/, peste care îmbracă o haină din postav alb/„clicin”/, fără guler.

Atât feciorii cât și bărbații din Mateiaș poartă pe cap pălărie din pâslă neagră, cămașă albă cu manșete/„bențe”/, plisată mărunt în partea de jos, „cârpa de gât” ale cărei colțuri de pe piept se termină fiecare cu câte trei ciucuri, la brâu șerpar din piele, cioareci albi din postav ornamentați pe picior cu o cusătură neagră, iar în picioare poartă bocanci. Peste cămașa albă se îmbracă pieptarul brodat/„bunda”. În sezonul rece bărbații poartă clicinul din pănură, îmblănit, schimbă pălăria cu căciula din blană de miel și bocancii cu cizmele negre.

Costumul sasesc din Mesendorf, zona Rupea

Costumul săsesc al femeilor tinere din Meșendorf se compunea din căiță neagră împletită, o succesiune de trei panglici lungi: una neagră petrecută la spate, una albastră prinsă pe creștet, iar pe frunte o panglică cu decor floral petrecută tot la spate, adusă în față, lungă până în talie; peste acest ansamblu se așează un voal alb/„Schleiertuch”/, înfășurat pe sub bărbie, fixat în așa fel încât fața să fie încadrată de o inimă, iar pe creștet se fixa cu ace. Femeia purta o cămașă brodată la gât „pe creț” cu galben, un laibăr negru din catifea, brodat, pe piept o broșă/„Heftel”, peste poale o fustă neagră din stofă, șorț alb brodat cu galben, iar în talie se prindea cordonul metalic, legat în față cu o panglică de culoare deschisă, de care atârnau de o parte și de alta baticuri din mătase.

Costumul bărbaților sași din Meșendorf era compus din cămașă albă brodată pe piept,  cravată din catifea neagră brodată, pantaloni negri din stofă, cizme, iar pe cap pălărie neagră. Pe timp de vară se purta o haină din postav bleumarin/„Mantel”, cu aplicație de catifea roșie la mâneci, în timp ce iarna „Mantelul” era înlocuit de cojoc iar pălăria de căciulă.

Skip to content