Muzeul Etnografic Săcele a găzduit un simpozion dedicat sărbătorii pastorale Sântilia. O sărbătoare care contribuie la coeziunea comunității săcelene. Simpozionul a fost deschis de dl. Virgil Popa, primarul orașului Săcele, alături de managerul Muzeului de Etnografie Brașov, dl. Alexandru Stănescu. Publicul a descoperit elemente inedite ale sărbătorii Sântiliei, regăsită de cercetători în zona Poiana Sărată sau sudul Basarabiei, prin prezentarea muzeografului Carmen Marin. De asemenea, dl. Dumitru Voinea, un iubitor și păstrător al tradițiilor mocănești, a readus în amintirea săcelenilor Sântilia de altădată. Preotul Șerban Raul, prin prezentarea istoriei Caselor de Citire din Săcele, a evidențiat importanța unei comunități care se consolidează prin educație și cultură.
Un eveniment care ne readuce „împreună”.
„Sântilia, vechea sărbătoare a săcelenilor” este un simpozion dedicat sărbătorii pastorale a mocanilor săceleni, Sântilia. Este organizat de către Primăria Săcele, în parteneriat cu Muzeul Etnografic Săcele, Asociația „Izvorul” și Asociația Despărțământul ASTRA – „Frații Popeea” Săcele, și, de regulă, găzduit în mod tradițional într-un cadru festiv de Muzeul Etnografic Săcele.
De fiecare dată publicul descoperă elemente inedite ale acestei sărbători.
În cadrul unui atelier desfășurat la Muzeul Etnografic Săcele a avut loc prezentarea intitulată „La masă cu strămoșii – Influența creștinismului și a pastoralismului în gastronomie”.
Prezentarea susținută de dr. Alexandru Stănescu s-a axat pe moștenirea vechii bucătării din Țara Bărsei, pe preparatele cu specific local, pe produsele marcă înregistrată ale zonei. Moștenirea pastorală a fost prezentată în prelegere ca un ansamblu de informații din diverse domenii, cum ar fi: creșterea animalelor, farmacopee, credințe și superstiții privind anumite alimente de natură pastorală, beneficiile consumului de brânzeturi ca parte a moștenirii lăsate de civilizația romană Europei.
Muzeul de Etnografie Brașov a organizat la Muzeul Etnografic Săcele atelierul „Conservare preventivă: obiecte de natură organică (documente)”, susținut de doamna Georgiana Gămălie, conservator, doctor în biologie aplicată în conservarea bunurilor de patrimoniu.
Atelierul a fost o ocazie prin care s-a pus la dispoziția persoanelor deținătoare de obiecte de patrimoniu, respectiv colecționari, membre ale șezătorilor din Cluj și Brașov, informații prețioase privind principalele cauze ale deteriorării obiectelor de patrimoniu de natură organică, dar și informații și recomandări privind păstrarea, ambalarea sau depozitarea obiectelor deținute. Atelierul a creat o punte de legătură între mediul științific, instituționalizat, și mediul privat, pentru a oferi accesul la cunoașterea unor tehnici specifice, absolut necesare pentru salvarea valorilor culturale.
Atelierul s-a încadrat în calendarul proiectului ”Pro patrimonio. Conservând și salvând patrimoniul celorlalți”, inițiat de Muzeul de Etnografie Brașov, derulat în perioada martie – iulie 2023, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), având ca parteneri următoarele instituții muzeale și ONG-uri culturale: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Bran, Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România, Muzeul Prima Școală Românească și Asociația ERMIS Brașov.
Muzeul de Etnografie Brașov a găzduit vineri, 26 mai 2023, de la orele 17.00, conferința dedicată lăzilor de zestre din Țara Bârsei ”Lada Brașovenească”.
Pasionată de tradițiile poporului nostru, îndeosebi de pictura pe lemn, Manuela Ivan a prezentat lada brașovenească, de la începuturile ei: când a apărut în Țara Bârsei, cine sunt cei ce au realizat-o, documente istorice ce atestă existența acestui tip de lăzi, breslele meșteșugărești care le-au făurit, care a fost perioada de înflorire a acestui tip de ladă, cât și perioada de declin și cauzele acestuia. Totodată au fost prezentate materialele folosite în realizarea lăzii, modul de construire a acesteia, tehnica de pictură, culori folosite, motive florale, compoziția florală în sine, gradul de răspândire a acestor lăzi, cât și aria geografică în care a apărut lada brașovenească. Există de asemenea amprente lăsate de lada brașovenească și în domeniul artei și al literaturii.
Între mobilele vechi destinate păstrării hainelor, cea mai răspândită și care a existat în locuințele țărănești mai multă vreme, este lada de zestre. Aceasta a fost cunoscută încă din antichitate, fiind utilizată pentru păstrarea diferitelor obiecte. Simplă și utilitară în faza originară, cu vremea a fost ornamentată și așezată – până la apariția dulapului – la loc de cinste în casa dinainte sau în camera curată a locuinței țărănești. Din secolul al XVIII-lea a pătruns în casele românești din Tara Bârsei un nou tip de ladă sau tron pentru păstrarea hainelor, cunoscut sub numele de ladă de Brașov sau ladă brașovenească, confecționată de tâmplari și ornamentată prin vopsire cu decor floral policrom.
Lada brașovenească este un simbol al Brașovului care trebuie cunoscut și dus mai departe, în forma ei originală, pură, pentru a ne păstra tradițiile și autenticitatea.
